Q14. Cum iti selectezi tu galatenii? Ai vreo viziune personala asupra “galateanului ideal”?
A14. Probabil ca te-as deruta vorbindu-ti in termeni de specialitate. Cred ca mai bine ma limitez sa spun ca eu incerc sa am in voliera numai porumbei tari la zbor si foarte frumosi, care la randul lor sa scoata generatie dupa generatie de pui frumosi si buni la zbor.
Idealul pe care il am in minte este o pasare echilibrata: buna in aer si frumoasa (atat pe jos cat si in mana).
Cat de frumoasa si cat de buna, probabil te vei intreba? Fortand o comparatie, daca as avea de ales (sa zicem) intre supermodelul Claudia Schiffer si alergatoarea Gabi Szabo, nu m-ar tenta niciuna dintre ele.
Idealul meu este sa produc pasari care pot sa alerge alaturi de Szabo in competitiile de anduranta, fiind in acelasi timp credibile si la prezentari de moda alaturi de Schiffer.
Sper ca nu te-am pierdut cu comparatiile astea, ideea principala pentru mine este ca nu urmaresc doar o extrema (numai zbor sau numai frumusete). Mi s-ar parea ca tradez rasa.
Q15. Ce tip de adapost ai recomanda pentru cresterea galatenilor?
A15. Orice e disponibil.
Galatenii pot fi reprodusi si zburati cu succes atat din voliere spatioase construite la sol, cat si din balcoane inguste de bloc, voliere mici pe acoperisuri de cladiri inalte, poduri de casa sau alte variante. Incepand din copilarie si pana acum, eu am trecut cam prin toate stadiile astea. In prezent, dupa doi ani de tinut in voliera din curte a trebuit sa-mi mut pasarile in podul casei.
Desi asta vara au fost in pod temperaturi in jur de 50 de grade Celsius din cauza incalzirii tablei de pe casa, porumbeii au reprodus perfect.
Iarna trecuta au petrecut-o in voliera neprotejata din curte, facand deasemenea fata fara probleme la temperaturi de minus 20 de grade. Ce e cu adevarat important pentru adapostul lor, oricare ar fi acela, este sa aiba ventilatie naturala si podeaua uscata; respectiv sa nu fie inghesuiala prea mare.
Q16. Sunt docili, usor de prins cu mana?
A 16. Nu chiar. Gal;atenii sunt niste pasari independente ca temperament, asa ca poti fi sigur ca maturii nu te vor astepta rabdatori sa-i iei pur si simplu de pe odihnitoare cand ai tu chef. Vei avea nevoie de reflexe destul de bune si coordonare a ochiului cu mana ca sa prinzi unul; daca isi da seama ca pe el ai pus ochii, va face tot ce poate ca sa te fenteze.
De mentionat ca masculii sunt foarte gelosi cu teritoriul lor si in primavara se bat zile si saptamani in sir pentru cuiburi. La inceputul sezonului de reproductie au deasemenea tendinta ca nici in cuiburile alaturate sa nu sufere alte perechi. Pana la urma se potolesc, dar sunt perioade cand te exaspereaza.
Q17. Tineretul isi dezvolta usor abilitatile de zbor sau e nevoie de multa munca pentru a-i vedea acolo sus pe cer? De revenit acasa de la distante mari sunt buni?
A17. As zice ca sunt destul de precoci, iar in primele etape au mai degraba nevoie de temperare pentru a nu zbura prea devreme, decat de incurajare sa se ridice de pe voliera.
Ca o masura de precautie, unii crescatori le leaga la inceput varfurile ultimelor 3-4 sfarcuri. E un gen de “frana de mana” pentru primul zbor, cu ajutorul careia li se taie din entuziasm
Q18. Cat de buni sunt la reproductie?
A18. Foarte buni. Daca nu luam in calcul accidentele de gen oua sparte sau pui mici ocazional striviti din cauza batailor in cuib, intr-un sezon ne putem astepta la 4-6 perechi de pui de la o pereche reproducatoare. Galatenii hranesc foarte bine si nu au nevoie de ajutor sau doici ca sa-si creasca doi pui.
De exemplu, eu am fost nevoit in 1997 sa pun inca 2 pui la o pereche, si i-au crescut cu succes pe toti patru. Unul dintre masculii mei favoriti (Fluturas, il ai in fotografie) a fost unul dintre puii in cauza.
Daca randamentul reproducerii incepe sa scada,e semn ca exista o problema de sanatate.
De mentionat ca galatenii din lotul de zbor sunt in stare sa cloceasca si sa creasca cu succes pui, chiar daca in perioada asta sunt si solicitati la zboruri. Trebuie doar avut grija ca parintii sa fie zburati alternativ. Ouale alea totusi nu se clocesc singure.
Q19. Cati porumbei recomanzi sa se zboare in stol? Cum masurati voi inaltimea de zbor la care se afla pasarile? Folositi o anume scala de evaluare?
A 19. Dupa observatiile mele, galatenii se simt bine zburand in stoluri de pana la 12-15 bucati. Un stol mai mare are nevoie de un efort suplimentar ca sa stea impreuna si sa faca intoarcerile concertat. Cu mult antrenament, am auzit ca se pot atinge rezultate bune si cu stoluri mai mari.
Dar cele mai bune rezultate se ating cu stoluri de 3-5 pasari.
………………………………………………………………
S-a determinat (de altii mai competenti, nu de mine) ca porumbeii aflati la inaltimea de 1500-1700m sunt la limita vizibilitatii cu ochiul liber. Cand porumbeii zboara mult sub aceasta inaltime, nu suntem multumiti. Zborul in zona de altitudine 1500-1700 este cel mai satisfacator, fiindca ne vedem porumbeii ca pe niste mici puncte pe cer. Exista deci certitudinea ca sunt bine-mersi acolo sus, facandu-si meseria.
Odata ce stolul intra in disparitie, incep emotiile incertitudinii: pe de o parte te bucuri ca pasarile tale nu te fac de ras lalaind-o pe deasupra casei, dar pe de alta, dupa cateva ore de uitat degeaba la cerul pustiu, incepi sa te indoiesti ca o sa-i mai vezi vreodata. Si nu de putine ori, chiar asa se si intampla.
Q20. Se preteaza galatenii sa fie zburati impreuna cu alte rase?
A21. Marii crescatori tind sa fie fixisti si nici macar nu cresc alte rase, ce sa mai vorbim de zburat galateni in stoluri mixte.
In prima parte a zborului galatenii se amesteca destul de bine in stol cu alte rase de zbor inalt, dar dupa un timp galatenii tind sa se separe de restul. Cine zboara porumbei stie ca fiecare rasa isi are propriul ei temperament in aer si o dinamica specifica a stolului in zbor. Din observatiile mele, galatenii sunt total incompatibili in zbor cu berzatii de Budapesta (care au un zbor mult mai rapid si schimbator ca directie si altitudine, asemanator cu un stol de grauri). Galatenii zboara insa destul de bine alaturi de ciungii de Ploiesti din anumite linii.
Q21. In viitor,care crezi ca sunt perspectivele acestei rase in Romania? Sunt multi crescatori tineri (in plus fata de tine) care sa se simta atrasi de a continua traditia cresterii rasei, “ca in vremurile bune?”
A21. Ha ha, la 39 de ani ai mei nu mai sunt vreun tinerel…
Dar ca sa raspund intrebarii tale, dupa cativa ani realmente deprimanti din punct de vedere politic si economic, acum e un aer de optimism peste tot si toate. In tara lucrurile par sa se mai fi asezat oarecum iar oamenii au un pic de liniste, au ocazia sa isi traga un pic sufletul si par sa aiba chiar si ceva maruntis de cheltuiala cu care, asa cum zici si tu, sa revina la ocupatiile din vremurile bune.
Cumva ironic, nu vad prea multi copii sau tineri apucandu-se de crescut galateni, ci mai degraba oameni maturi (ba chiar si varstnici). Evident, multi dintre acestia se reintorc acum la pasiunea pe care au fost nevoiti sa o intrerupa la un moment dat.
Sper ca si tinerii vor incepe la un moment dat sa se alature in numar semnificativ; cred ca au nevoie doar de un mediu decent care sa dezvolte o atmosfera atractiva. Si evident, de exemple pozitive de crescatori competenti si seriosi. Cei care am ramas la datorie in vremurile astea mai grele incercam acum sa cream o platforma organizata si cat mai vizibila.
Dupa o destul de lunga perioada in care rasa a parut sa fie in pericol de disparitie fiindca multi oameni nu si-au mai permis sa se ocupe cu cresterea acestor porumbei, in ziua de azi se intampla un numar de lucruri pozitive. Eu zic ca situatia nu poate decat sa se imbunatateasca.
…………………………………………………………………..
Cam asta ar fi deocamdata, sper ca acest materialul se va dovedi interesant pentru cititorii tai. Va urez tuturor succes in noul sezon de reproductie si mult noroc la zboruri.
Sfarsit
……………………………………………………………………………………………
Fotografii in antet si josul paginii: porumbei din crescatoria C. Staicu, 1998 si 2001.
Foto antet 1 si 2. STUDENTU la varsta de 6 ani (bărbat scos de Fane “Securistu” intr-o linie provenind din Perechea Celebră, porumbei notorii in anii ’80 din crescătoria Mihai Caim).
Foto antet 3. MOȚATĂ CEACÂRĂ din linia lucrată de Marin “Blondu” din Craiova. Această linie de moțați a fost obținută din ultimii porumbei (nemoțați) luați de la Torino in 1987 inainte de emigrarea lui in Germania.
……………………………………………………………………….
Foto final (alb/negru) 1. “SURPRIZĂ” la varsta de 2 ani.
Foto final 2 si 3 (color). “SURPRIZĂ” la varsta de 5 ani.
Foto color 4. “FLUTURAȘ” la varsta de 4 ani.
