Am început pe ciorna acest articol la sfârsitul toamnei lui 2013 o data cu desperecheatul porumbeilor din matca si nu m-am gândit ca-l voi finaliza târziu, abia acum dupa împerecherile din primavara lui 2014. Periodic, am lecturat în limita putinului timp disponibil unele articole aparute; dar ceea ce urmeaza nu are legatura directa, ci doar tangentiala, cu continutul acestora; fiind mai mult o sinteza „retro” când atât crescatorii cât si porumbeii erau altfel.
Lipsa de timp este urmare a unor procese interminabile pentru o constructie învecinata, edificata nelegal în urma cu mai mult de 20 de ani, procese care confirma si în prezent justitia facuta mai mult în stil vechi decât democratic.
Aproape în totalitate colaborarile columbofile au avut la baza convorbiri telefonice si nu internetul.
Ma consider la galatenii baltati pe vânat „crescator en – gross-ist” tinând cont de producerea celor câteva sute de pui anual din aceasta rasa. Periodic, la 2 – 3 ani, îmi fac timp si de „en – detail” în sensul ca formez echipe din porumbeii selectionati dar continând un numar mai mic (10 – 20) acestia demonstrând bineînteles performante net superioare stolurilor de 100 sau chiar mai multi.
Pentru un columbofil care se vrea complet, consider ca înainte de a fi un bun selectioner trebuie sa fii un bun antrenor iar mai înainte trebuie sa fii un bun crescator în sensul înmultirii porumbeilor si mentinerii lor într-o forma buna de sanatate. Este greu dar nu imposibil!
Acum câtiva ani crescatoria îmi numara aproape 700 exemplare într-o stare impecabila de zbor si sanatate; deci se poate!
Cei care îsi permit (nu este cazul meu) crescatorii extinse cu îngrijitori subordonati trebuie sa fie foarte atenti cum le conduc si sa nu ia decizii eronate schimbând îngrijitorii, când poate în realitate ar trebui schimbati partial sau total porumbeii.
Personal, de când ma stiu de copil, între mine si porumbeii din propria crescatorie a existat prin pasiune senzatia unei comunicari care daca nu exista si n-o simti direct, poti sa schimbi si îngrijitorul si porumbeii ca tot nu vei realiza ceea ce speri.
Primii galateni – baltati pe vânat (viorii cum îi numim în Craiova) i-am cumparat dupa 1960 de la prietenul Niculcea Danut, actualmente canarist de elita. Lui îi datorez atractia initiala pentru viorii cât si cea mai târzie pentru voiajori sau canari.
Viorii nu au fost primii mei porumbei, dar mi-au placut mai mult decât ceilalti avuti înainte de a ma duce la scoala, adica de la gradinita. Gradinita era învecinata cu casa dlui. Nanau (Nea Cocu) unde atunci, noi copiii, nu aveam acces direct, dar de la distanta porumbeii puteau fi usor observati. Nea Cocu era unchiul actualului crescator Doru (Nanau) care este un tip discret si modest în pofida vastelor sale cunostinte privind mai multe rase de porumbei si nu numai. Cu Doru (la sugestia sa si rugamintea mea) am fost la Milica si ulterior la Torino pentru înscrierea în „DACIA”, exemplu fiindu-mi urmat de ceilalti crescatori craioveni care, bineînteles, nu-si mai amintesc initiativa si împrejurarea de început.
Continuarea apropierii de viorii si accentuarea acestei pasiuni s-a datorat cronologic unor crescatori, mai în vârsta, posesori de galateni, baltati nu numai pe vânat, ci si pe negru, galben si rosu
Sufletisti si deschisi în a-mi mentine si amplifica aceasta pasiune, si-au lasat pe rând amprenta prin ideile si stilul personal de crestere si selectie a galatenilor baltati, în final devenind si eu din pasionat, consacrat rasei pe vânat.
Nea Iancu, Mielu, Doru Coconas, Nea Gogu, Traian Veghea, Marin Blondu, Nelu Radut sunt crescatori mai semnificativi pe lânga alti anonimi cu care am colaborat.
Aceasta etapa a fost pregatitoare si premergatoare ajungerii mele la „Titanul” de atunci Nea Misu (Ungureanu) unde trebuia sa fii prezentat de cineva pentru a te accepta chiar si numai ca simplu cumparator. Acest nume de Ungureanu din pacate este predestinat cu egoism si slabiciune în a degenera viorii prin consangvinizare extrema, urâtindu-i chiar pâna la desfigurare.
Sub paravanul falsei calitati de exceptie se ascunde în realitate o lacomie financiara si pastrarea unui renume în pofida apusului nerecunoscut dar existent si observat de majoritate.
La Nea Misu am fost invitat si prezentat de fiul sau Vicentiu care atunci era si el un adevarat crescator de viorii.
Acolo l-am cunoscut pe Nea Sandu (Calin) cu care am mers la Nea Mihai (Popa) unde aveau porumbeii împreuna în doua voliere mari pentru acea vreme. De acesti ultimi doi crescatori care mi-au fost în final modele cât si adevaratii profesori m-am atasat si ne-am împrietenit datorita viziunii noastre comune privind progresul si evolutia rasei prin selectie permanenta si periodic prin infuzie de calitate cel putin egala cu a pasarilor posedate.
Niciunul dintre noi nu am fost adeptii consangvinizarii excesive sau ca, „nimeni nu mai poate avea porumbei comparabili cu ai nostri” asa cum multi au astazi impresia despre ei însisi, uitând ca în sport oricând este normal sa apara unul chiar mai bun decât toti.
Aceasta infatuare a unicitatii nu este fondata nici pentru unii din cei care au zburat cândva porumbeii în concursuri cu rezultate foarte bune si traiesc numai cu acele amintiri pretextând ca din cauza serviciului sau alte motive nu mai pot reedita performanta. Performanta care dupa analize corecte si aprofundate ulterior a fost discutabila.
Altii nu-i zboara, dar se considera tari!
Tupeist, în realitate paralel, subiectiv si plin de el îl avem în Craiova ca si pseudo-zburator pe dl. Cârlig care de priceput ce este i-a dat lui Edi porumbei prosti „catastrofe” pe care îi tinea si garanta de buni iar mie mi-a dat porumbei foarte buni (de la Nea Sandu Calin) pe care îi tinea de prosti.
Asa se întâmpla când nu-ti cunosti proprii porumbei datorita nezburarii implicit si selectiei lor pe N. V., exemplu actual fiind Codrin ca si urmas al lui Cârlig din acest punct de vedere.
În plina ascensiune de crescator al vioriilor (din motive de studii) am suspendat temporar cresterea acestei rase disipându-mi pasarile prin vânzare sau cadouri. M-am bucurat foarte mult când am constatat de-a lungul anilor de întrerupere ca exista rezultate deosebite si aprecieri la superlativ pentru porumbeii din crescatoria mea, aprecieri venite de la cei care îi cumparasera sau îi primisera cadou. Nu consider ca solutia cea mai buna, atunci când din orice motiv se impune a te lasa de porumbei, este de a-i sacrifica pentru a nu ajunge si ridica la performante alti crescatori.
Procedura sacrificarii porumbeilor la nervi, cum a facut dl. Condei, provocat de Nea Misu Ungureanu sau un alt crescator din Bucuresti pentru nu stiu ce motive, denota … si aici ramâne ca fiecare cititor sa aiba propria apreciere a gestului.
Când am întrerupt cresterea vioriilor, am vândut direct sau indirect o parte din porumbei catre doi crescatori cvasi-necunoscuti atunci, respectivii Gabi Grigorescu si Codrin Stefanescu.
În jurul anului 2000 când am revenit la galateni dupa ce mi-am încheiat cariera meteorica de voiajorist si canarist a fost rândul meu (tot direct sau indirect) sa cumpar viorii de la Gabi Grigorescu si Codrin Stefanescu, acestia fiind „pe val” (sus – jos), precum si de la alti crescatori.
Nelu Radoi (Florarul din Craiova)
VA URMA
La noi la Plenita sunt multi porumbei cu pedigreu nelu radoi. Merg binisor la zbor dar nu se compara cu pasarile de edi codrin sau dinca. Porumbeii de radoi sunt mult sub nivelul celorlati si zboara mai jos nu se duc la puct. Felicitari nea nelu pentru numarul mare de porumbei pe care-l ti
Felicitari nea Nelu pt. acest topic !
Este bine ca anual sunteti membru intr-un club mare , dar imi pare rau ca in fiecare an , din lipsa de timp , nu reusiti sa participati la nici o etapa din calendarul competitional.
Pana la urma sunteti tanar si incet , incet , ve-ti prinde gustul pentru zborul de calitate si poate peste ani veti intra in clasamente , facand pasul catre lumea buna a campionilor .
Im pare rau de capitolul petrecut cu ceva timp in urma la Calafat , cand dupa ce acel muzicant a cumparat 100 de pasari de la matale , unul mai frumos ca altul , dupa aceea mai aveau pretentii sa fie si buni zburatori.
Porumbei frumosi , care vor fi bine punctati in expozitiile de ornament !
La zbor , au fost testati 100 de exemplare de acest gen , in Calafat , dar dupa cum s-a observat de toata lumea , nu pot , nu sunt creeati pentru performanta !
Foarte intelept om este domnul Radoi , care in fiecare an se inscrie intr-un club , are in planul de zbor 5-6 etape de concurs , dar nu participa la niciuna ; o hotarare inteleapta , tinand in acest fel , la imaginea sa .
Este chiar neplacut ca tu patronul Radoi sa fi coada clasamentelor si sa ajungi subiect de discutii din vina unor porumbei corora nu le place zborul .
In aceasta situatie , sunteti un foarte bun manager , protejand an de an imaginea crescatoriei dumneavostra , care in tara nu poate fi in topul crescatoriilor fruntase , dar nici ultima , nu este !
Felicitari si in viitorii 10 ani , ar fi frumos sa omologati macar o etapa de zbor (din cele 5 existente in clasamentul national) !
Legat de numele Ungureanu , nea Misu Ungureanu si Edy Ungureanu , joaca in alta LIGA , ei fiind zburatori consacrati , dar si mata nea Rodoi ai sanse de devi un ornamentist cunoscut .
Salutari si la mai mare !
Totusi , daca il mai intepi pe fratele meu , Ungureanu Edy , ma supar pe matale !
SALUT!
FAC PARTE DINTRE CEI CARE AU ACHIZITIONAT PORUMBEI DE LA DUMNEAVOASTRA SI SUNT FOARTE MULTUMIT DE CEEA CE AM ADUS IN CRESCATORIE.CULMEA IRONIEI ESTE CA DESCENDENTII DIN EI FAC PERFORMANTA LA ZBOR SI JOC :))))).
CU MULT RESPECT, CLAUDIU!
Buna seara D-lor!!!
Multumim D-ul Radoi N. pt.acest topic si mai asteptam si altele!Dupa cum stiti,am tot respectul pt.dvs.si nu de putine ori ,in anii trecuti,am asistat personal la zborurile porumbeilor dvs.Au fost zboruri frumoase ,cu sute de porumbei,pe paliere de inaltime,ceea ce putini Crescatori in Craiova realizau!!!De aici fac EXCEPTIE TITANII GALATENILOR PE VANAT:EDI UNGUREANU,FLORIN DINCA,GABI GRIGORESCU,SORIN MUTU si sa nu-l uitam pe fratele lui Edi,SILVIU UNGUREANU,CARE ANI DE ZILE AU FACUT O SELECTIE DRACONICA A ACESTOR PASARI MINUNATE!!!AM ZIS-O SI O VOI ZICE MEREU CATE ZILE VOI AVEA:DACA EDI UNGUREANU NU FACEA SELECTIA PE ZBOR A GALATEANULUI PE VANAT,LA ORA ACTUALA VORBEAM TOTI(CALAFAT,PLENITA,CRAIOVA,ETC.),DE PORUMBEI DE ORNAMENT!!!Nu vreau sa dezvolt subiectul,nici sa se creada ca-l ridic in slavi pe Edi,dar in decursul ultimilor 20 de ani am avut porumbei de la toti si STIU CE VORBESC!!!DREPT DOVADA MARII CRESCATORI AU IN PEDEGREEUL PORUMBEILOR LOR ,VECHII SI NOII PORUMBEII MARCA EDI UNGUREANU!!!Tot Respectul D-lor!!!
RĂSPUNS DOMNULUI SORIN VIOLONISTUL
Te apreciez pentru că nu apari cu pseudonime sau să te dai anonim şi ai simţul răspunderii pentru grupul pe care îl reprezinţi în comentariul articolului şi cu plăcere vă răspund tuturor, cred ca in realitate esti Sorin lautarul-tobosarul.
Relatarea ta este posibil să fie reală că printr-o coincidenţă nefericită eu care „nu am ureche muzicală” am vândut 100 de porumbei unui muzicant.
Suta de porumbei vânduţi în Piaţa Craiovei pentru muzicantul din Calafat este cea pe care scria „tăiere” (normală din cele 700), practicată de mulţi columbofili.
Eu personal şi familia nu mâncăm porumbei şi de aceea i-am vândut în piaţă la un preţ ce reprezenta marea lor calitate gastronomică şi reflecta inexistenţa calităţii de zbor.
În comerţ, mi se pare normal că „decât a dat – de atât a luat”. Pentru acea sută de porumbei nu a plătit nici jumătate din preţul Ciacârlui zburător frumos, vândut de acasă tot la Calafat lui D.J.
Porumbelul (cum spune proverbul) ca şi Calul bun se vinde de acasă nu din târg.
Dacă te referi la o altă sută de porumbei vânduţi de acasă crescătoriei „Morga din Calafat” eu mă mir cum de au trăit şi nu că nu au zburat. Referitor la concursurile de zbor, eu m-am înscris uneori formal pentru ca alţii să concureze urmare şi a finanţării mele indirecte atunci când nu erau suficienţi banii pentru deplasările impuse sau nu se întrunea numărul dorit de crescători locali participanţi.
Chiar ştiind că particip formal, totuşi fiind pasionat şi de zbor (după frumuseţe), am susţinut în limita posibilităţilor şi nu am subminat concursurile de zbor.
Îmi însuşesc critica ta pe care mi-o aduci de neparticipare la concursuri, dar dacă nu particip cum mă clasezi în coada clasamentului? Înseamnă că în subconştientul tău eşti conştient totuşi de valoarea mea şi mă menţionezi ca şi participant în clasament chiar dacă nu am participat. Îţi mulţumesc!
Ştii doar când la una din participările la concurs porumbeii mi-au venit şocaţi de la zbor şi datorită întâlnirii la înălţime poate chiar cu porumbeii tăi. Şi-au revenit cu greu la câteva zile după întâlnirea de acolo şi noaptea nici nu au intrat în volieră.
La valoarea de campion european (Leipzig) nu puteam să-mi înjosesc porumbeii zburându-i în aceeaşi zi cu ceilalţi participanţi.
Dacă la anul viitor se acceptă zborul de concurs în zile diferite, voi participa cu plăcere, evitând astfel ca porumbeii să-mi vină decepţionaţi şi marcaţi comportamental de cum arată concurenţii lor. Într-adevăr m-am afirmat până în prezent doar ca „ornamentist” DA „dar european” ceea ce înseamnă mult mai mult decât un zburător „de uz intern”. Ornamentist mai pot avea şi porumbei de zbor, dar zburătorii să facă din porumbeii lor ornament este mult mai greu, iar pentru tine IMPOSIBIL.
Ne gândim (cred că mai mulţi) la existenţa totuşi a unui exemplu, dar te las pe tine să îl nominalizezi că doar „excepţia întăreşte regula”.
Posed păsări performante şi pentru a participa la concursurile de zbor dar doar atunci când va exista seriozitate adevărată, arbitrii competenţi şi baza materială pentru contribuţia egală a tuturor participanţilor în vederea unei bune şi corecte desfăşurări a concursului ca în Bucureşti.
Îmi cunosc foarte bine porumbeii şi pot ajunge la un număr de ore zbor performant fără nelegalităţi şi artificii în concurs dar zburătorii celorlalţi nu pot ajunge la o frumuseţe europeană.
Nu explicitez nelegalităţile şi artificiile din concursuri fiindcă nu este cazul întrucât tu ai fost în general asistent la ele sau chiar participant.
Oricum, nu am expus la Leipzig cei mai frumoşi porumbei din crescătorie, ci doar câţiva din cei de rang european; urmând cei mondiali.
Te rog să-mi trimiţi şi mie copie după buletinul tău să verific dacă erai născut când eu mă duceam şi aveam porumbei de la Nea Mişu Ungureanu (ca să poţi vorbi de el).
Se mai dau alţii Enăcheşti, dar nu ştiu nici unde este îngropat acesta (Dumnezeu să-L odihnească!) dar să-l mai fi şi cunoscut.
Concret şi normal, eu în articol m-am referit la Edi doar că i-a dat Cârlig porumbeii proşti pe care îi ţinea de buni.
Dacă tu ţi-ai imaginat în articol că îl regăseşti şi în în alt pasaj, acest aspect este rodul imaginaţiei tale şi ca în filme, „orice asemănare cu realitatea este pur şi simplu întâmplătoare”.
Este plăcut şi corect stilul tău de dialog elegant – critic şi subtil; constructiv – educativ pentru crescători, cum spune Codrin, dar trebuie să avem în vedere şi faptul că ai reliefat numai aspecte negative.
Avem un detaliu , domnule Radoi :
- V-ati afirmat ca ornamentist ,,dar european” . Suna frumos … Pacat este ca la acea expozitie europeana (Leipzic) , cu galateni , au participat DOAR ROMANII , iar pretul pe bucata fiind mare , numarul porumbeilor galateni expusi , a fost FOARTE MIC !
Este bine sa nu ne mintim singuri si la fel este decent sa nu ducem lumea in eroare .
Jucatorul de Galati este rasa romaneasca si asta cu campionul european la ornament , este fina diversiune.
Lasati porumbeii sa zboare !
In Craiova , il aveti ca model in columbombofilie , pe Edy Ungureanu si asta este un mare avantaj pentru dumneavoastra . Ar trebui sa stiti sa profitati de acest avantaj .
Sa auzim de bine !
Dativa prietinilor numele real sa stim cu cine vorbin.
Azi de 1 mai barbosu in loc sa faca un gratar cum e normal sia zburat viorii. Erau pe cer la semianaltime 5 s-au 6 viori. Sa ambitionat sa va bata la concurs
Domnule Radoi, dumneata practici o mica diversiune mai mereu,odata cu porumbeii dati in piata pt taiat,care spui ca aia le era valoarea ,de acord aici cu valoarea lor , dar si ceilalti pe care i-ai dat pretuindeni pe bani mai multi s-au mai putini( cum ai reusit sa imbrobodesti pe fiecare)amintind aici cazul amicului domniei tale care dupa ce a venit din Spania a luat mai multi porumbei de la dumneata pe bani frumoși,(așa va laudati amîndoi el ca a dat dumneata ca-i luat) cu asa zisa performanta facuta la zbor la dumneavaoastra si dupa caiet, asa se lauda peste tot , dar era deja toamna tarziu, atunci foarte multi se lauda cu performanta pe care ar urma sa o faca anul urmator,unii uitînd ca chiar o sa vina primavara si trebuie sa demonstreze cu ce se laudau toata toamna-iarna, mai grav ,poate este mai naiv, zicea ca o sa iese si campion anul urmator, dar din pacate cand a venit primavara si a dat la zbor porumbeii aia performanti luati de pe caiet s-au produsii lor carora nu prea le-a placut zborul împînzind cartierul cu ei la înaltimea a 2 (doi) stîlpi de telegraf , a cam lasato moale cu zborul, chiar vroia sa-i dea, dar n-a gasit caietul, sa-i dea cu caiet cu tot. O alta diversiune ai practicat si în urma cu cîțiva ani cînd te-ai reapucat de porumbei , ai luat chiar de la domnu Cîrlig zicînd ca iei porumbeii pentru copii, dar te-ai reapucat vazînd o opurtunite de afaceri,(aici ai merite doar esti om de afaceri) cum ai procedat si cu voiajori si cu canari de care te-ai debarasat la timpul potrivit , cum s-ar putea sa faci si cu galatenii ca deja nu prea mai au cautare mai ales aia cu zbor performant teoretic, da mai dai din ei ălora care le place sa-i tina în voliera sa se uite la ei si atît. O alta diversiune si o jignire ai adus tuturor craiovenilor, cu asa zișii campioni europeni pe care nu ai vrut sa-i înjosești zburîndui in concurs, ca vezi doamne vin socati de urîțenia celorlalți care zboara,(ții înjoseti nezburîndui )dar nu spui ca toti astia care va laudati cu porumbei și frumoși si buni, în realitate cînd dați ceva l-a zbor și mai și zboara poate sunt la fel s-au mai urîți decît ai celorlalți care poate nu au pretenția ca au porumbei frumoși , s-au nu-i intereseaza frmusetea asa cum o vreți unii de peste tot din țara, si din cauza carora s-au stricat adevarati porumbei JUCĂTORI DE GALAȚI.Va reamintesc ca fiecare etapa dezbor are alocat 2 ( doua) zile : SÎMBĂTA și DUMINICA, puteti sa-i zburati fara sa mai vina socati. Dumneavoastra v-a scazut cota de piata si vreti sa mai faceti ceva valuri sa atrageti atentia asupra dumneavoastra. O singura întrebare va adresez : Cui ați dat porumbei si zboara foarte bine, s-au a facut porumbei buni zburatori din ei ? dar sa nu -mi enumerati toti nepriceputi la zbor care atunci cînd vad un porumbel ca s-a dus 200 metri zic ca le-au zburat foarte bine porumbeii.
LASATI PORUMBEII SA ZBOARE ! DAR NU CA CIORILE.
Felicitari penru topic!
RĂSPUNS „OCHIULUI DIN UMBRĂ”
care în realitate este mai mult „cu ochii în Soare” sau dacă ţine neapărat „din umbră” nu întâmplător are acest nume concordant cu umbra sa de crescător (ce a fost), în prezent subiectiv, rupt de realitate şi obiectivitate, inclusiv de modernism.
Este în schimb un „bun” culegător de informaţii (uneori) deformate, sau pe care el însuşi le-a deformat, cred că nu dezinteresat.
Prezentarea de „culegător de informaţii” ca mai sus mi-a fost inspirată de repetarea cuvântului „diversiune” care după cum toţi cunoaştem (sau ar trebui) este un termen consacrat unei anumite specialităţi profesionale.
Dar să trec şi la răspunsul propriu – zis.
Vânzarea porumbeilor „pe bani frumoşi” cum afirmi tu sau „pe bani urâţi” cum afirm eu este relativă.
Am vândut porumbei pe bani frumoşi în sensul de bine păstraţi şi noi (dar sume mici) cât şi pe bani urâţi care arătau jalnic (dar sume mari).
Privind Spaniolul, în paranteză afirmi că eu „mă laud că am luat” în sensul de mult, afirmaţie făcută în necunoştinţă de cauză. Sumele vehiculate ca preţ de vânzare – cumpărare nu-mi aparţin totdeauna ci ele au fost lansate de cumpărători, eu fiind obligat să le respect spusele reale sau false (dar pe care necontestându-le nu înseamnă că le-am şi confirmat).
Sumele vehiculate de cumpărători în general sunt diferite de cele reale, în funcţie de interesul cumpărătorului, după cum urmează. Pot fi mai mici, fiindcă aşa ştie, sau întâmplător poate să afle soţia respectivului cumpărător. Alteori sunt mai mari fiindcă aşa a apucat de s-a lăudat cumpărătorul pentru a „se da în figuri”. Important este că am vândut şi vând, ştiind adevărul pentru mine şi iată că această diversiune totuşi ţi-a scăpat.
Cu ce performanţe iluzorii se laudă unii crescători că vor face carieră, nu este problema mea ci a lor, care nu mă interesează chiar dacă au şi porumbei de la mine cum exemplifici.
Că ei ajung sau nu la rezultate performante cu porumbei cumpăraţi de la mine depinde de mai mulţi factori specifici fiecărei crescătorii privind spaţiul, hrana, tratamentele, antrenamentul, etc. observate de subsemnatul în general ca fiind necorespunzătoare şi inferioare celor din crescătoria mea. Pe această temă avea dreptate Vişan: „vând porumbeii, în preţ nu le dau şi mintea”. Cel care spui că vroia să dea porumbeii împreună cu caietul, poate sau putea să-i dea şi împreună cu el; este problema lui, fiindcă nu era al meu acel caiet şi nici scrisul nu-mi aparţinea.
Concret, CELĂLALT să ştii că nici acum nu a dat porumbeii afară la zbor cum spui tu (din primăvară). Poate îi va da în aceste două săptămâni şi ai avea dreptate fiindcă sunt ultimele, tot din primăvară.
Trecând la altă idee, cele două porumbiţe luate de la bloc „Auschivitz-ul lui Cîrlig” nu au fost „pe diversiune pentru copii” şi chiar pe real acestea erau de copii ca mai toţi porumbeii lui de la bloc.
Mă refer „de copii” cu indulgenţă şi subiectiv fiindcă nu am întâlnit copii care să ţină 100 de porumbei într-un spaţiu de 2 m3.
Această densitate şi lăcomie nu este specifică copiilor ci este celor „care dau în mintea copiilor”. În articol nu m-am referit la aceste două porumbiţe (care nu aveau nimic în comun cu porumbeii lui Nea Călin) ci la mai mulţi porumbei pe care i-am cumpărat de la Cîrlig anterior, când el stătea la casă şi curte avându-i în voliere mari dar tot nu-i verifica zburându-i cum ar fi trebuit. Deci, „să nu confundăm marfa cu ambalajul” adică cele două porumbiţe (ambalaj) cu ceilalţi porumbei luaţi anterior (care au fost marfă).
Printre porumbeii luaţi atunci s-au numărat Bellu, Moţatul, Frumoasa din Puica şi alţii. Bellu era numele franţuzit după tatăl său „Frumosul lui Nea Călin”. Am făcut această precizare pentru ca cineva să nu-i coreleze numele cu cimitirul Bellu întrucât ar fi o eroare fiindcă din balconul lui Cîrlig porumbeii văd cimitirul Sineasca din Craiova şi nu Bellu din Bucureşti.
Îţi dau dreptate şi recunosc apetitul meu pentru bani şi oportunităţile franco – comerciale cum am făcut cu voiajorii şi cu canarii. Afirmaţia ta din text referitoare la voiajori şi canari, dar extinsă la „cum s-ar putea să fac şi cu gălăţenii” referindu-te la viitor denotă subtilitatea ta fentoasă pe care ţi-o apreciez. De fapt, tu ai avut date certe privind eventuala lichidare recent nefinalizată, a gălăţenilor, dar aş fi fost mai încântat şi nu mă deranja să fi scris adevărul pe care-l ştiai (adică eu am vrut să vând toţi viorii). Aşa ai jonglat în timp ca în „AMINTIRI DESPRE VIITOR”. Eşti bun!
La limită (după cum cred că ştiai) era să fac şi cu toţi viorii acum câteva luni dar m-a convins „prietenul” Gabi Grigorescu să nu-i vând.
Nu pentru cei 5 Euro pretinşi de mine în plus pe bucată nu i-am vândut ci pentru că a insistat şi în final m-a convins că e greu să faci o nouă crescătorie frumuseţe – zbor de valoare şi anvergură cum o posed în prezent (trecut şi viitor). Subliniind că am porumbei frumoşi (europeni) cât şi buni, nu am jignit pe nimeni fiindcă acesta este adevărul care-i deranjează pe mulţi şi observ mai ales pe tine.
La noua asociaţie ai dreptate că sunt alocate 2 zile de concurs (sâmbătă – duminică) dar eu mă refeream din inerţie la zborurile „DACIEI”, zboruri la care cu atât mai mult voi participa în viitor.
Se vede că nu eşti printre cei care-mi cunosc porumbeii fiindcă frumuseţea lor nu este aceea de giganţi groteşti ci este încadrabilă în standard şi în plus au o fineţe deosebită.
Nu joacă, fiindcă aşa i-am selecţionat, eu evitând în paralel şi jocu(rile) de noroc nu numai jocul porumbeilor. Acest mod de selecţie (poate subiectiv) l-am preluat şi eu după anul 2000 de la Gabi Grigorescu şi Edi. Viorii pe care îi aveam înainte zburau bine dar şi jucau. Până acum la zborurile de selecţie din această primăvară am identificat la 100 de porumbei doar 2 jucători dar la înălţime şi cu durată foarte bună a zborului.
Aş fi lipsit de modestie să încep enumerarea tuturor celor cărora le-am dat porumbei şi au lucrături bune din ei fiind mulţumiţi. Sper că în timp, observând răspunsul tău eronat să se prezinte singuri.
Am aflat şi nu este frumos din partea ta că finalul răspunsului „LĂSAŢI PORUMBEII SĂ ZBOARE! DAR NU CA CIORILE” îl adresezi subtil unui crescător de viorii care are acum mai mulţi „negri ca ciorile” decât viorii. Tu ai dreptate că a creşte viorii de zbor care să fie şi frumoşi nu este uşor dar dacă erai „fair – play” i te adresai direct lui şi nu mie, fiindcă el este din grupul tău şi nu al meu.
În final, mă văd obligat să-ţi dau şi sfaturi medicale, nu numai columbofile, explicându-ţi că la porumbeii crescătoriei „Morga din Calafat” le-au zburat doar sufletele. Era evident ce putea să zboare din acea crescătorie pe care nu eu am botezat-o aşa, dar numele îi reflecta condiţiile.
Cum s-au comportat fizic în zbor (ca muribunzi) datorită condiţiilor de acolo să-i întrebi pe cei care mi-au dat detalii şi mi-au spus numele de culise ale crescătoriei. Ei vă sunt apropiaţi, „prietenii” crescătorului, şi admiratori ai zburătorilor tăi.
Ţi-am răspuns suficient; acum îmi continui partea a II-a a articolului în care vei observa că nu am numai critici pe care le-ai exagerat cât şi laude şi aprecieri corecte şi reale uneori chiar pentru aceiaşi crescători când este cazul.
Haideti sa mai lasam rautatile ,sa participam cat mai multi la concursuri de zbor ,joc si la expozitii,si sa facem ceva cat mai constructiv pt aceasta rasa