INTERVIU PUBLICAT IN ANUARUL A.C.P.J.G.-RO
O rasã foarte putin promovatã la noi în ultimii ani dar care a rezistat eroic în fața noilor curente venite din afarã este Tippler-ul de altitudine.
Vom afla, în cele ce urmeazã, amãnunte despre aceasta de la cel de care se leagã promovarea ei în ultimii ani, domnul Laurențiu Bogorodițã.
1.Sunteți printre puținii crescãtori de Tippleri de altitudine din România. Cum puteți rezista într-o lume dominatã de “maratoniști”?
R: Obiectivul meu ,
este sa aduc tippler-ul de altitudine acolo unde ii este locul.
Acum 20 de ani , în România , raportul dintre numãrul tipplerilor de altitudine și numãrul tipplerilor de maraton , era de 50% – 50% .
2. De ce aceastã rasã?
R: Deoarece sunt niște pãsãri nobile , care au altitudine , duratã , constanțã și inteligențã . Ce și-ar putea dori mai mult un columbofil ?
3. Cât de greu este sã faci performanța cu Tippleri de altitudine? Descrieți rasa din punct de vedere al prolificitații, al rezistenței fața de boli, al tipului de alimentație și antrenament la care se preteaza, etc.
R: Sunt porumbei foarte vitali , zboarã la liber , fãrã sã aibã nevoie sã fie condiționați cu dropperul sau din hrãnire .
Sunt genul de porumbei care nu te solicitã foarte mult și nu iți rãpesc foarte mult timp .
Legat de antrenamente , în perioada concursurilor se preteazã foarte bine sã fie zburați cu o pauzã de 5 – 6 zile . Raportul efort – perioadã de refacere , este foarte important !
În ceea ce privește prima întrebare , legata de ,,cãt de greu este sã faci performanța cu acești porumbei” , sincer uliul și șoimul sunt aceia care scriu destinul fiecãrui zbor .
Eu locuiesc în localitatea Drobeta Turnu Severin , localitate situatã în județul Mehedinți . La noi în zonã , pãsãrile rãpitoare fac legea !
Șoimul dunãrean , uliul , pânã chiar și hudubele atacã stolurile pe tot parcursul anului , luând și 2 – 3 porumbei la un singur zbor .
Marea majoritate a porumbeilor antrenați pentru concursuri devin victime în ghearele acestor vânatori de temut .
Scapã cine poate , concureaza în etape cine scapã în antrenamente . Acestea sunt regulile jocului !
4. Care sunt tratamentele pe care la faceți de-a lungul anului?
R: Nu sunt adeptul tratamentelor preventive exagerate . Vaccinez porumbeii împotriva paramixovirozei , pestei aviare și pseudopestei . Sunt afecțiuni virale cu transmitere aerogena , foarte periculoase , care pot distruge o mare parte din efectiv .
În cazul în care apar mici probleme , prefer sã tratez doar exemplarele afectate și nu întreg lotul . Enteroguard-ul este un produs ieftin și eficace , care trateazã o parte din afectiunile ce pot aparea pe parcursul unui an competițional .
5. Credeți cã existã rețete care sã facã porumbeii sa zboare mai bine?
R: Simplitatea este cea mai bunã rețetã . Porumbeii sãnatoși , crescatorie curatã și bine aerisitã , o alimentație compusã din porumb , orzoaicã , grâu și un echilibru între efort și perioada de refacere , sunt cheia succesului din punctul meu de vedere .
Ieftin și bun și daca ai noroc ca stolul sã nu fie foarte des atacat de șoimi , cu aceste ingrediente , rezultatele trebuie sa aparã .
6. Câti crescatori de Tippleri de înalțime sunt la ora actualã in România?
R: În jur de 16 columbofili din România care cresc tippleri de altitudine , cunosc eu.
Am 3 colaboratori care cresc aceastã varietate a tipplerului în județul Giurgiu , 2 în judetul Ilfov , 3 în Dolj , 1 în Constanța , 1 în Caraș-Severin , 1 în Brașov și 5 în Mehedinți.
Suntem o familie , vorbim periodic la telefon , colaborãm !
Încercãm sã refacem ce s-a distrus.
În ultimii 20 de ani , în România s-au promovat tipplerii care corespundeau regulamentului de zbor , existent .
Porumbeii care zburau mai mult de 1 ora pe palier de dispariție , erau descalificați .Acest lucru pentru tipplerii de altitudine a însemnat un adevãrat dezastru , în timp ce tipplerii de maraton s-au înmulțit de la un an la altul , importându-se foarte mulți de peste granițe .
Sincer chiar nu mai are importanța ce s-a întâmplat în ultimii 20 de ani în România la aceastã rasã , important este ce va fi în urmatorii ani .
7. Cum vedeți competițiile cu porumbei de agrement în acest moment?
R: Sunt într-o continua creștere atât ca numar de competitori , cât și ca performanțe , dar dacã ne raportãm la colegii noștrii din fosta Iugoslavie , mai avem mult de muncit . La rasele de duratã și altitudine , ei sunt departe ! Au dus acest sport la rang de artã și noi trebuie sa le urmãm exemplul . Trebuie sã învãțãm de la cei mai buni , trebuie sã fim deschiși cãtre nou , cãtre cunoaștere . Una peste alta , suntem pe drumul cel bun .
8. Cum le vedeți peste 20 de ani?
R: Este greu de spus cu exactitate . Din punctul meu de vedere , totul va depinde de profesionalismul columbofililor și mai ales de felul în care vor fi manageriate , cluburile , etc. Regulamentele de zbor joacã un rol hotãrâtor în acest sens .
9. Ce rasã sau rase de porumbei ați recomanda unui tânãr începator și ce sfaturi i-ați da?
R: Conteazã mult ce își dorește fiecare de la viațã și de la pasiunea sa . Totuși indiferent de rasa de porumbei pe care se va decide sã o creascã , este obligatoriu sã își procure porumbei cu o origine nobilã , porumbei ai cãror pãrinți și bunici , au participat la concursuri oficiale , au cãștigat trofee . Acesta este cel mai scurt drum spre marea performanțã !
Legat de originea unui porumbel pe care îl achiziționeazã un tânar columbofil , cred cã a sosit timpul ca aceasta sã fie menționatã într-un pedigreu care trebuie sã însoțeascã pasãrea . Este timpul sã ne aliniem și noi la lumea evoluatã , sã învațãm eventual cãte ceva și de la cei ce cresc porumbei voiajori .
Și ca un ultim sfat , tânârul la început de drum , e bine sã știe cã decât sã cumpere 20 de porumbei din piațã , mai bine cu aceiași bani cumparã 2 porumbei de la un columbofil consacrat și este mult mai câștigat .
Vã mulțumim pentru amabilitatea de a raspunde la întrebãri și vã dorim success în activitate!
Vã mulțumesc și vã doresc un nou an liniștit și plin de realizãri!
Adresele de site ale domnului Laurentiu:
http://laurentiu-bogorodita.hobbywan.com/index1.html
http://bogorodita-laurentiu.page.tl/
http://laurentiu2011.sunphoto.ro/
Acesti porumbei iti ofera siguranta si stabilitate, prin constanta pe care o au!
Nu sunt pretentiosi, cer foarte putin timp si nu necesita cheltuieli mari. Se hranesc simplu, nu au nevoie de energizanti sau alte suplimente nutritive.
Zboara din placere, zboara cu sufletul!
Sunt nascuti pentru a face performanta.
Am mai spus acum 3 ani aceste lucruri, cand am fost intrebat de reporter si o voi spune si peste ani.
Va pup!
Sunt foarte mulți tippleri de altitudine in orasul nostru . De 20 de ani băieții din Mehedinți cumpara tippleri albiciosi din toate colturile țării . ARAD , ORADEA , SATU MARE . Dupa ce ii selectează , pe cei de maraton ii elimina iar pe cei de altitudine ii inmultesc . Tipplerii baltati fie cu coada alba , fie cu coada vanata , cu piepturi albe sau leftați , bineanteles si unii si altii sfarcolati , au împînzit judetul ; Sunt câteva mii de astfel de porumbei , la circa 150 de crescatori din Mehedinți . Se vad cu ochiul liber . Sunt inconfundabili !
Sunt foarte mulți tippleri de altitudine in orasul nostru . De 20 de ani băieții din Mehedinți cumpara tippleri albiciosi din toate colturile țării . ARAD , ORADEA , SATU MARE . Dupa ce ii selectează , pe cei de maraton ii elimina iar pe cei de altitudine ii inmultesc . Tipplerii baltati fie cu coada alba , fie cu coada vanata , cu piepturi albe sau leftați , bineanteles si unii si altii sfarcolati , au împînzit judetul ; Sunt câteva mii de astfel de porumbei , la circa 150 de crescatori din Mehedinți . Se vad cu ochiul liber . Sunt inconfundabili ! La cluburile locale acesti porumbei sunt majoritari .
Cu 40 ani in urma in Arad si Timisoara tiplerii de altitudine eru majoritari abia mai tarziu crescatori de maratonisti au inceput sa se inmulteasca cuceriti de mirajul orelor mai multe,dar in special de acea “dresura” a porumbeilor tipleri.Precizez ca droperitul tiplerului maraton este esential in evolutia zborului pentru ca zburati la liber acestia zboara foarte prost,practic la fel ca si gutufani.
Marea problema la Mehedinti sunt pierderile porumbeilor la curenti si apoi atacurile de soimi si de uli !
In aceasta zona dunareana , masele de aer se deplaseaza constant pe orizontal , pierderile stolurilor la curenti fiind inevitabile.
Sunt intervale din anumite zile , cand toate stolurile aflate la inaltimi foarte mari sunt scoase din zona si deplasate la 3O – 5O de km. Se mai intorc 1O % din porumbei ziua a-2-a , restul se pierd . Dintre cei care au inele de prorietar cu numere de telefon , mai ai sansa sa afli de cate unul si in toate situatiile , respectivul porumbel a ajuns la tara , prin nu stiu ce sat .
Este dureros sa pierzi odata 8-1O porumbei , mai ales ca acestia sunt si cei mai buni din cotet !
Doar cine zboara porumbei de zbor la mare altitudine se confrunta cu aceste lucruri . Genul de porumbei care zboara deasupra de blocuri , nu se pierd niciodata !
O contributie oarecum off-topic, am introdus-o aici doar fiindca era cea mai recenta postare. M-ar bucura daca administratorul siteului ar gasi-o indeajuns de relevanta incat sa o mute ca thread aparte.
Pornesc de la un articol BBC pe o tema columbofila, despre ce se intampla in prezent in zona controlata de ISIS (Statul Islamic).
Desi nu e o legatura foarte evidenta, pe mine articolul BBC m-a pus pe ganduri in privinta aspectului actual al rasei galatene si mai ales a directiei in care rasa pare sa se indrepte.
Fiecare cu ce-l doare, cum ar veni. Sper sa nu-mi fi irosit timpul cautand semnificatii adanci acolo unde nu sunt; daca e asa, ma consolez ca cititorii vor gasi in acest subiect macar o satisfactie minora, de divertisment.
Evident, intentia mea reala este sa atrag atentia cat mai multora asupra traseului parcurs de columbofilii din Siria, invitand in ultima instanta la reflectie si limpezirea gandurilor in privinta galatenilor nostri.
……………………………….
Ce trateaza BBC, pe scurt: datorita faptului ca in Siria anumite rase de porumbei sunt considerate extrem de valoroase de catre crescatorii lor, pasarile de calitate sunt vandute-cumparate in mod curent pentru sume importante. Preturile ajung la 10-15000 USD.
Situatia actuala in zonele ocupate de ISIS e una in care guvernantii fundamentalisti sunt impotriva cresterii porumbeilor, pe motiv ca e o pierdere de timp si ca impiedica oamenii sa se dedice rugaciunilor musulmane. De unde interdictii, chiar condamnari la moarte. Ca urmare, in ultimul timp s-au dezvoltat filiere de contrabanda care trec porumbei din Siria in Liban, mituind politiile de frontiera. Despre asta e articolul.
Privind lucrurile cu ochi de columbofil european, esti incercat de sentimente amestecate: evident ca intelegi pasiunea, dar te pune pe ganduri sa o vezi dusa la asemenea extreme. Sumele platite sunt mari, porumbeii sunt traficati peste granite in conditii de razboi, unii crescatori ajung sa plateasca cu viata. Dintr-o data nu mai e vorba de un hobby minor, ci e pe viata si pe moarte.
Este evident o situatie iesita din comun si care iti trezeste curiozitatea: ce fel de porumbei or fi astia, capabili sa trezeasca asemenea pasiuni?
Aici voiam de fapt sa ajung. Din cate deslusesc eu dintr-o cercetare (sumara, recunosc) din alte cateva surse, valoarea ce li se atribuie nu se bazeaza pe o performanta sportiva de un fel anume. Ei nu fac ceva deosebit, adica nu se intorc de la mii de kilometri si nu zboara foarte mult, nici foarte sus, ori foarte inalt. Si nu, nu joaca.
Desi la originea rasei lor erau zburatori, in timp calitatile sportive par sa li se fi diminuat si au ajuns sa fie crescuti exclusiv pentru aspect. Banuiesc ca in special de cand au devenit foarte scumpi, crescatorii nici macar nu si-au mai permis sa-i scoata din voliera pentru ca orice pasare pierduta era o lovitura prea mare. In competitiile actuale, aprecierea e facuta exclusiv pe baza frumusetii, iar pretul de vanzare e dat doar de cum arata in cadrul rasei.
Doar ca e un lucru stiut, aprecierea frumusetii e o chestiune de extrema subiectivitate. Ca vorbim de masini, femei sau porumbei, nu exista legi cioplite in piatra. Este frumos ceea ce un grup de persoane cade de acord ca este frumos la un moment dat. Sau cum se mai spune, frumusetea e in ochii privitorului.
In cazul de fata, generatii succesive de cunoscatori ai rasei respective au ajuns in timp sa vada frumusetea intr-un anume fel, au dezvoltat un ideal estetic si si-au format porumbeii dupa propriile gusturi.
Mii, zeci de mii de dolari se platesc pentru frumusetea porumbeilor din fotografiile de mai jos. Cat de frumosi ii vedem noi sau cat am fi dispusi sa platim pentru ei, asta e alta discutie.
http://ichef.bbci.co.uk/news/624/cpsprodpb/10B9C/production/_88780586_beirutcoopwithbird'sfeeding3,beirut.jpg
http://ichef.bbci.co.uk/news/624/cpsprodpb/9A54/production/_88780593_jawaher,amman.jpg
http://ichef-1.bbci.co.uk/news/660/cpsprodpb/180CC/production/_88780589_mohammedjamal'swhitepigeon,anjar.jpg